Domnului Ioan Prelipcean

Domnul Ioan Prelipcean  a fost o persoană sensibilă, modestă, cu voce blândă, care știa să-și asculte semenii și încuraja elevii talentați. A realizat un ”experiment” intitulat ”ABC pianistic” prefațat de un referat conceput și semnat de către fosta mea doamnă dirigintă Gabriela Mineață, pe atunci șefa Comisiei Metodice a Catedrei de Pian din cadrul Școlii Generale nr. 6, ceea ce reprezenta școala de muzică, care aprecia la acea dată – 17 februarie 1989 – că lucrarea ”este o metodă de pian pentru începători, în care autorul încearcă să îmbine experiența sa de pedagog cu aceea de compozitor” și că, astfel, ”metoda câștigă în accesibilitate și mesaj estetic”. Volumul cuprinde exerciții și piese compuse de diferiți compozitori, precum Johann Sebastian Bach, Carl Czerny, Joseph Jaydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Robert Schumann, Bela Bartok, Silvia Teodorescu, Dumitru Georgescu-Kiriac, dar și piese semnate de autor: ”Mici variațiuni pe un cîntec de leagăn”, ”Pe balansoar”, ”Temă cu variațiuni”, ”Mică suită pe teme folclorice”, ”Studiu tehnic”, ”Balerina – vals pueril” și prelucrări de folclor. Am fost elevă a Școlii de muzică din Botoșani și astfel l-am cunoscut pe domnul profesor. Și în acea perioadă, și mult mai târziu, a fost în casa noastră pentru a ne acorda pianul. Dar în casa cărui botoșănean ce deține un pian n-a fost domnul Prelipcean? De asemenea, mi-l amintesc la concertele susținute de orchestra Filarmonicii bocatalina1toșănene, în pauză, în aceeași ipostază, de a acorda pianul.

Datorită doamnei Alexandrina-Doina Prelipcean am intrat în posesia celor două cărți, dar și a CD-ului de ”fluierat artistic”, în interpretarea lui Ioan Prelipcean. Am aflat astfel că dumnealui a dirijat orchestra populară ”Stejărelu” din Botoșani și că a compus muzica pentru spectacolul de teatru ”Răzvan și Vidra” prezentat în stagiunea 1971-1972.

Parcurgând câteva dintre partiturile pe care mi le-a pus la dispoziție doamna Prelipcean, am sesizat dorința de perfecțiune a compozitorului, prin notațiile prezente în fiecare lucrare, dar și prin aranjamente muzicale diferite pentru aceeași lucrare. De exemplu, Suita sa pentru cor mixt, pian și instrumente de percuție, o lucrare preluată din folclor, beneficiază de două prelucrări – o variantă pentru cor mixt (autorul menționând doar voci de femei – soprane și altiste), pian și instrumente de percuție – trianglu, o altă variantă realizată pentru cor mixt (cu toate partidele vocale – S, A, T, B) și instrumente de percuție. Voi mai aminti aici lucrările sale – ”Gazel”, piesă corală compusă pe versuri eminesciene, și cele două ”Balade pentru nai și orgă”, în Sol Major și în mi minor, adică din aceeași familie, dar cu exprimări diferite, ambele datate din anul 1993 și dedicate naistului Gheorghe Zamfir.

Mi-ar plăcea să pot regăsi aceste compoziții, dar și altele  la Biblioteca Județeană ”Mihai Eminescu” Botoșani, pentru a putea fi accesibile oricui dorește să le studieze și să le facă cunoscute fie muzicologic, fie prin diverse interpretări.

Articolul ”Ioan Prelipcean, o viață de om dăruită muzicii” este inclus în volumul ”Ziua Europeană a Muzicii – Botoșani, oraș al muzicii și culturii europene”, Editura Artes, 2014. Publicația poate fi studiată la Muzeul Județean Botoșani, la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani, la Universitatea de Arte „George Enescu” Iași.  http://visdeartist.wix.com/visdeartist/apps/blog/year/2014/page/1

http://no14plusminus.ro/2014/07/10/ziua-europeana-a-muzicii-botosani-oras-al-muzicii-si-culturii-europene/

http://no14plusminus.ro/2014/07/10/botosaniul-muzical/

 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.